Este o modă ca gravida să solicite ceza­riana, speriată că naşterea naturală se înso­ţeşte de dureri. Este bine să se reaminteas­că un fapt verificat de lungă vreme. Anes­tezia peridurală, făcută în coloana vertebrală, mic­şorează semnificativ durerile la naşterea normală, fără însă să scadă capacitatea de tra­valiu. Gravida nu mai ţipă de durere în tim­pul naşterii. Deci e bine ca naşterea să se facă firesc şi să se apeleze la cezariană doar dacă medicii decid această operaţie din pricina unor condiţii medicale. La naştere, greutatea normală a fătului este între 1,9 şi 4 kg. Normal este ca fătul să se an­gajeze la naştere cu capul înainte. La graniţa normalului este şi angajarea fătului cu funduleţul înainte. Medicul obstetrician trebuie să-l aranjeze cu umerii şi capul într-o poziţie favorabilă. E bine ca fătul să se poziţioneze la naştere cu capul în piept, nu cu capul în altă flexie. Dacă fătul vine cu umărul în faţă, trebuie făcută cezariana. În timpul naşterii na­turale, me­dicul poate decide cezariana din pricina unor condiţii nefavorabile. Înainte de naştere, prin ecografii şi radiografii, medicul trage conclu­zia dacă bazinul gravidei este cores­punzător. Congresele internaţionale de ginecologie-obstetrică au concluzionat privitor la bolile placentei că va trăi copilul care, ca făt, are 1,8 kg, iar placenta are 1,1 kg. Ecografiile descoperă eventuale malformaţii la făt şi astfel devin posibile operaţiile imediat după naştere. De exemplu, au fost astfel salvaţi copii cu stenoză, adică cu strangulare la trecerea de la stomac la intestin. Tot salvaţi au fost şi copiii născuţi cu hernie a diafragmei, cu urcarea stomacului în torace, care au fost operaţi imediat, căci ecografiile au arătat această malformaţie.

Este o modă ca gravida să solicite ceza­riana, speriată că naşterea naturală se înso­ţeşte de dureri. Este bine să se reaminteas­că un fapt verificat