Studii internaţionale recente au găsit o corelaţie între rata crescută a obezităţii şi administrarea haotică de antibiotice. Am cerut şi părerea unor specialişti români în legătură cu această teorie.
Una dintre cauzele neaşteptate ale creşterii numărului de persoane supraponderale în ţările industrializate ar putea fi administrarea excesivă a tratamentelor pe bază de antibiotice, potrivit celor mai recente cercetări în domeniu.
Dezechilibrarea florei în primii ani, o cauză
Un studiu care a monitorizat 11.500 de copii din Marea Britanie, apărut în publicaţia „Jurnalul Internaţional al Obezităţii" şi realizat de oamenii de ştiinţă americani de la Universitatea din New York, arată că administrarea antibioticelor în primele şase luni de viaţă creşte cu 22% riscul de obezitate după vârsta de trei ani.
„Considerăm că epidemia de obezitate este pusă, în mare parte, pe seama regimului alimentar nesănătos şi lipsei de exerciţiu fizic, însă din ce în ce mai multe studii arată că lucrurile sunt mai complicate. Microbii prezenţi în intestinele noastre ar putea juca un rol important în modul de asimilare a caloriilor.
Administrarea antibioticelor, în special la vârste fragede, ar putea distruge anumite bacterii care influenţează felul în care asimilăm nutrienţii şi care, de altfel, ne-ar menţine slabi", spune cercetătorul Leonardo Trasande, coautor al studiului.
Antibioticul care „aduce" două kilograme
O altă cercetare, din 2010, efectuată de specialiştii francezi de la Facultatea de Medicină din Marsilia, arată că vancomicina, antibiotic prescris în endocardită infecţioasă (inflamaţie a membranei interne a inimii), precum şi în infecţiile cu tulpini ale stafilococilor rezistenţi la meticilină, poate duce la creşterea în greutate cu două kilograme.
Riscul de îngrăşare pus pe seama vancomicinei este însă mult prea mic raportat l
