România stă pe un butoi cu pulbere. Pe turnanta crizei economice mondiale vin obligaţiile financiare asumate faţă de FMI, dar şi o realitate sociologică cu potenţialul unei bombe cu ceas: nemulţumirea socială. Sursa: Rompres

Firul duce, decisiv, într-un viitor perforat de greve şi de conflicte de muncă mutate în stradă. Evz.ro a stat de vorbă cu Victor Ciorbea, fost prim ministru şi lider sindical, pentru a prognoza viitorul unei Românii care-şi dă, în următoarele luni, examenul de maturitate instituţională.

Prognozele economice pentru anul în curs sunt mai mult decât alarmante. Şomajul va sări cu câteva procente, salariile bugetarilor urmează să fie îngheţate, iar sectorul privat e din ce în ce mai slăbit de efectele crizei financiare. În lumea occidentală, protestele şi revendicările fac agenda zilnică de câteva săptămâni. Franţa, Spania sau Grecia sunt doar câteva exemple. E prognozabil un scenariu similar şi în România? Poate nemulţumirea socială să degenereze în greve masive?

“Totul depinde de gravitatea crizei”

Fostul premier al Convenţiei Democrate din anii ’90 are o opinie clară:”Nu vom avea proteste masive decât dacă ajungem în faliment naţional, după modelul Bulgariei din anii ‘90”. Deşi crede că “neştiind cu precizie condiţiile impuse de FMI, e dificil să facem prognoze”, Victor Ciorbea e aproape sigur că grevele de amploare vor fi absente, din cel puţin două motive.

“Spre deosebire de anii ’90, când aveam o mişcare sindicală puternică, astăzi situaţia e diferită. Redutabile mai sunt doar sindicatele bugetare, care ar putea mobiliza mulţimi importante. În rest însă, e foarte greu să scoţi pe cineva în stradă”. Ciorbea are o şi o a doua explicaţie, pe care o numeşte subiectivă: “Mulţi lideri sindicali sunt apropiaţi ai celor două FSN-uri aflate la putere”.

Sindicalistul, faţă în faţă