Statele membre UE care care contribuie cu sumele cele mai mari la bugetul UE au început să pună condiţii potrivit cărora viitorul buget al politicii de coeziune ar trebui să ţină cont de puterea principalilor beneficiari ai fondurilor UE, printre care şi România, de a cheltui aceşti bani.

„Este inacceptabilă orice fel de legătură între alocările şi rata de absorbţie actuală. Pentru noi este o linie roşie. Există un risc real ca astfel de discuţii să fie transferate de la nivelul tehnic (n.n al negocierilor privind structura viitorului buget al UE pe 2014 - 2020).

Există anumite ţări care ar marşa la această şi, o astfel de propunere tehnică a fost făcută deja de Olanda. Mă aştept ca aceste discuţii să fie repetate în diferite etape ale negocierilor pe viitorul buget", a replicat ministrul pentru Afaceri Europene, Leonard Orban, după reuniunea Consiliului pentru Afaceri Generale care a avut loc luni, la Bruxelles, şi unde reprezentanţii ţărilor UE au discutat despre nivelul general al bugetului Uniunii Europene.

Potrivit ministrului, rata de aborbţie a României s-a dublat în câteva luni, de la 3,7% la 7,4% plăţi nete. „Nu ne putem limita strict la o fotografie. Noi am început să folosim fondurile post aderare ultimii. Între timp am căptătat o experienţă astfel că unele aspecte le putem corecta pe orizontul 2014 -2020", a mai spus Orban.

Negocierile pe viitorul buget nu se referă doar la împărţirea banilor pe cele mai importante capitole de cheltuieli ci şi la sursele din care banii ar trebui să provină: bugetele naţionale sau aşa numitele "resurse proprii". Care au fost reacţiile în Parlamentul European după ce Comisia Europeană a anunţat în vara lui 2011 propunerea sa pentru bugetul UE pe următorii 7 ani.

Reprezentanţii Olandei, Austriei, Germaniei au susţinut luni că viitorul buget trebuie să fie redus cu 100 de miliarde de