O hotărâre a Curţii Europene pentru Drepturile Omului contra Ucrainei prevede că un magistrat nu poate fi sancţionat disciplinar de un Consiliu Superior al Magistraturii format, în majoritate, de reprezentanţi din afara sistemului judecătoresc. Instituţia de autoreglemenare din Republica Moldova are numai cinci judecători din cei 12 membri

În opinia unor specialişti în domeniul dreptului, actuala reformare a Justiţiei este realizată de către un Consiliu Superior al Magistraturii (CSM) care nu ar corespunde atât standardelor europene în domeniu, cât şi normelor constituţionale autohtone. La mijloc este componenţa actuală a CSM care ar contravine principiilor separării puterilor în stat şi exigenţelor privind independenţa Justiţiei, instituţia ajungând a fi o „pârghie administrativă“ de control a puterii judecătoreşti.

DE CINE DEPINDE SOARTA JUDECĂTORILOR

Potrivit legislaţiei, CSM este compus: trei membri din oficiu (preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul Justiţiei şi procurorul general), cinci magistraţi aleşi de Adunarea generală a judecătorilor şi patru sunt profesori titulari, numiţi de Parlament. Aparent, autoritatea de la noi ar fi formată din 50% de judecători, dar preşedintele CSJ nu este ales de Adunarea generală a judecătorilor, ci este numit de un organ politic – Parlamentul. În consecinţă, nu se poate vorbi despre o separare reală a puterii judecătoreşti de cea legislativă.

Astăzi însă CSM a rămas cu doar nouă membri, dintre care doar patru au fost aleşi de către Adunarea judecătorilor, restul, care reprezintă şi majoritatea, au ajuns la calitatea de membru în baza unor hotărâri ale Parlamentului sau decrete prezidenţiale. Rămân vacante trei locuri, dintre care unul este din oficiu al procurorului general.

PROCURORUL GENERAL NU POATE FI MEMBRU CSM

O decizie de la începutul acestui an a Înaltei Curţi de la Stra