Saptamina aceasta, editura Polirom va publica o noua editie a romanului Exuvii de Simona Popescu, volumul aparut in colectia "Top 10+", unul dintre cele mai recente proiecte ale editurii. Exuvii a fost distins cu Premiul Asociatiei Scriitorilor Profesionisti din Romania pentru roman si a fost tradus in poloneza (2002), maghiara (2008) si, fragmentar, in franceza si germana.
Enigmaticul titlu al cartii spune, intr-un fel, totul: caci „exuviile“ sint pieile lepadate, carcasele subtiri lasate in urma de fluturi atunci cind ies din pupe, invelisurile napirlite ale vietatilor care, crescind, se transforma cu totul. La fel facem si noi cu ipostazele noastre vechi, infantile, imature, pe care le ingropam in uitare. Simona Popescu, ea, nu poate si nu vrea sa le abandoneze: le stringe, le colectioneaza, le suprapune intr-un timp prezent care, ca intr-o sincronie perpetua, aduna toate virstele precedente la un loc. Credinta ei este ca psihologia individuala, identitatea, personalitatea isi pierd consistenta daca renunta la pasii anteriori. Nu sintem doar ce sintem, ci si ce am fost. Iar adevaratele abisuri ale fiintei se ascund in trecut, in experientele instrainate ale avatarurilor care ne-au purtat numele.
Simona Popescu (n. 10 martie 1965, Codlea, judetul Brasov) este poeta, prozatoare si eseista. A absolvit Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti in 1987. In prezent este lector la aceeasi facultate. Volume de poezie: Xilofonul si alte poeme (1990; traducere maghiara, 1998), Pauza de respiratie (1991, volum colectiv), Juventus (1994), Noapte sau zi (1998), Juventus si alte poeme (antologie, 2004), Lucrari in verde. Pledoaria mea pentru poezie (2006; tradus fragmentar in franceza si germana in volumul Travaux en vert, Edition Phi, Luxemburg, 2008); poeme in antologii publicate in tara si in strainatate. Proza: pe linga Exuvii (1997, cu trei edit