Ţări ce pot fi considerate etaloane ale democraţiei continuă să producă lideri cu acelaşi arbore genealogic Recenta victorie în alegeri a Cristinei Fernandez de Kirchner, care îi va
Ţări ce pot fi considerate etaloane ale democraţiei continuă să producă lideri cu acelaşi arbore genealogic
Recenta victorie în alegeri a Cristinei Fernandez de Kirchner, care îi va succeda soţului la preşedinţia Argentinei, duce cu gândul la alte familii ale căror membri au împărţit sau şi-au transferat unul altuia puterea politică. Dinastiile politice sunt prezente în cele mai democratice ţări ale lumii.
După ce a fost aleasă drept succesoare de către soţul său, preşedintele Nestor Kirchner, Cristina Kirchner a devenit candidată a Partidului Peronist din Argentina şi a câştigat alegerile.
Potrivit legii, în Argentina, un preşedinte nu poate avea mai mult de două mandate succesive, dar o echipă soţ-soţie poate alterna la putere dacă ei continuă să fie susţinuţi de alegători. Nu este singurul cuplu politic care a încercat să păstreze puterea în familie.
Hillary şi Bill Clinton au petrecut mulţi ani ca un cuplu politic. Potrivit biografiei lui Hillary, nu cu mult timp după ce s-au întâlnit, ei au pus la cale un plan politic pe termen lung care, dacă ar fi avut succes, le-ar fi asigurat fiecăruia dintre ei câte opt ani la Casa Albă.
Ofertă promoţională: doi oameni pentru un singur vot
În prima sa campanie electorală, în 1992, Bill Clinton amintea adesea de soţia sa, spunând în glumă că alegătorii vor primi "doi oameni pentru un singur vot". După ce a fost ales, el i-a dat soţiei sale un rol fără precedent pentru o primă doamnă, acela de a conduce reforma sănătăţii.
Atât programul de reformă, cât şi numirea lui Hillary au fost criticate, iar reforma nu a reuşit să treacă prin Congres, în 1993. Ca primă doamnă, Hillary Clinton a continuat