Documentarul „Noaptea de cristal” prezintă ororile comise de germani împotriva evreilor în noiembrie 1938.
Această producţie, realizată în 2008, cercetează evenimentele care au condus la „Kristallnacht” („Noaptea de Cristal”) şi felul în care s-a accentuat antisemitismul în Germania anilor 1930.
Sute de sinagogi au fost incendiate, peste 7.000 de prăvălii au fost distruse, iar 91 de evrei au fost ucişi. Aproximativ 26.000 de bărbaţi evrei au fost duşi în lagăre de concentrare, sub pretextul că nemţii vor să îi protejeze, dar în schimb au fost bătuţi crunt. Drept replică la tot ceea ce s-a întâmplat, naziştii au pretins că cetăţenii germani, fiind înfuriaţi, au comis acele acte în mod spontan.
O ură indusă
Documentele din arhiva Stürmer, din Nürnberg, dovedesc că majoritatea populaţiei a acceptat antisemitismul indus de stat şi, în unele cazuri, l-a sprijinit prin denunţuri. Atacul masiv coordonat de Reichul german asupra evreilor, petrecut pe 9-10 noiembrie 1938, a fost cunoscut drept „Noaptea de cristal” sau „Noaptea sticlei sparte”.
Acest dezastru a fost doar începutul masacrului. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, peste şase milioane de evrei au fost ucişi, ca parte din „soluţia finală a problemei evreieşti”, aşa cum era numit programul de exterminare a evreilor condus de Adolf Hitler.
Planurile Auschwitz-ului
Au fost construite mai multe lagăre de concentrare, punctul culminant al Holocaustului fiind atins în lagărul de la Auschwitz. În 2008, cotidianul german „Bild“ a anunţat că planurile de construcţie originale ale lagărului nazist au fost găsite într-un apartament din Berlin.
Este vorba despre 28 de proiecte arhitectonice, datate în perioada anilor 1941 şi 1943 şi ştampilate de „Direcţia pentru construcţie a Waffen-SS şi a poliţiei”, unele chiar semnate de
