Guvernul va aproba săptămâna viitoare normele de aplicare a Legii parteneriatului public-privat, având criterii noi de departajare între ofertanţii particulari. O cotă redusă din profit şi o perioadă mai scurtă de executare a proiectului vor fi principalele avantaje ale particularilor care vor să intre într-un parteneriat cu statul.

Sfatul Băncii Mondiale pentru Guvernul României: Vindeţi termocentralele! La începutul lunii decembrie, Legea nr. 178/2010 privind parteneriatul public-privat (PPP) va fi completată cu normele metodologice de aplicare, normativ al cărui proiect se află acum în dezbatere publică la nivelul Secretariatului General al Guvernului. Dacă oficialii de la Palatul Victoria speră ca odată cu completarea legislaţiei să se pună capăt speculaţiilor pe marginea asocierii statului cu particularii, oamenii de afaceri văd parteneriatul public-privat ca pe o oportunitate de relansare a economiei. Aşadar, aşteptările sunt optimiste şi de-o parte, şi de cealaltă a „baricadei", chiar dacă la nivelul Comisiei Europene Legea PPP din România a stârnit controverse atât de aprinse, încât era cât pe-aci să ne alegem cu o (nouă) procedură de infringement.

Atenţie la studiul de fezabilitate!

Când autoritatea publică lansează o ofertă de executare a unui proiect împreună cu posibili parteneri privaţi, firmele particulare sunt cele care elaborează studiul de fezabilitate al viitoarei lucrări (de regulă construcţii, infrastructură sau reabilitări). Ce se întâmplă atunci când mai mulţi particulari candidează la acelaşi parteneriat? „Departajarea dintre solicitanţi se face pe mai multe criterii, cum ar fi perioada de operare (durata mai scurtă reprezintă un avantaj), cota de profit cerută (să fie cât mai mică) sau dovada unei relaţii serioase cu un posibil finanţator", a explicat ieri George Mucibabici, preşedintele companiei de consultanţă Deloitte, în