Deşi banii de la finanţatorii externi au fost viraţi atât către Banca Naţională a României, cât şi în Trezoreria Finanţelor, în final, ei au intrat tot în buzunarul statului. La ce au fost folosiţi? Pentru plata pensiilor şi a salariilor bugetarilor.

În 2009, au intrat în România 8,3 miliarde de euro de la FMI şi CE. Vistieria statului a absorbit 2,4 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde de euro de la Comisie şi 900 de milioane de euro de la FMI. La BNR au mers 5,9 miliarde de euro. De atunci, banca centrală a mai primit 1,225 miliarde de euro, iar Finanţele – 2,225 miliarde de euro. În plus, Ministerul Finanţelor Publice a mai atras la buget de la începutul lui 2009, prin emisiuni de titluri de stat, peste 37 de miliarde de euro.

Toţi aceşti bani au fost folosiţi de Finanţe pentru acoperirea cheltuielilor curente – pensii, salarii şi rambursarea unor credite care au ajuns la scadenţă.

Aceşti bani vor trebui rambursaţi - o treime a fost deja achitată anul trecut - la dobânzi diferite, în funcţie de instituţia de credit: 3,5% pe an de la finanţatorii externi şi între 6% şi 14% de la băncile comerciale din România.

Chiar dacă tranşele de la FMI (II, III şi IV) au fost în mod egal către Trezoreria Finanţelor şi Banca Naţională, o parte din bani va ajunge, într-un final, tot în vistieria statului.

Mai exact, prin controlul lichidităţii, BNR va da drumul resurselor în piaţă, iar acestea vor ajunge prin intermediul băncilor comerciale tot la

Finanţe. Fie că va reduce rata rezervelor minime obligatorii, aşa cum a făcut în toamna lui 2009, fie că va face infuzii prin operaţiuni repo (tranzacţii reversibile, destinate injectării de lichiditate, în cadrul cărora BNR cumpără de la bănci active, cu angajamentul acestora de a le răscumpăra la o dată ulterioară), BNR va lăsa la îndemâna băncilor mai multe resurse. Astfel, bancherii vor put