Într-un moment în care FMI are de încasat creanţe importante de la România, şeful misiunii Fondului, Erik de Vrijer, este foarte grijuliu să nu se micşoreze taxele, deşi e evident că returnarea împrumuturilor va afecta lichiditatea şi implicit creşterea economică. Pe care FMI o revizuieşte, de altfel, de la 1,5% la 0,9%, nu la 1,2% unde o vede optimist Guvernul...
România are una dintre cele mai mici ponderi în PIB ale veniturilor bugetare. Acestea au reprezentat anul trecut doar 32,5%, faţă de o medie comunitară de 44,6%. În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi estici membri UE, veniturile bugetare se situează la 52,9% din PIB în Ungaria, urmată de Slovenia - 44,5%, Cehia - 40,3%, Estonia - 39,2%, Polonia - 38,5%, Letonia - 35,6%, Bulgaria - 33,1%, Slovacia – 32,6% şi Lituania – 32%. Însă media de aproape 45% din UE-27 e „urcată” de ţările care transferă către bugetul statului cea mai mare parte a valorii adăugate: Austria - 50,5%, Franţa - 50,7%, Suedia - 51,4%, Finlanda - 54%, Danemarca - 56%.
Iar soluţia „standard” pentru o astfel de situaţie nu e în nici un caz relaxarea fiscală. O spune chiar şefului misiunii FMI, Erik de Vrijer: „Dacă ne uităm la veniturile colectate de pe urma TVA în integralitatea lor şi te uiţi apoi la baza de impozitare de pe urma cărora sunt colectate, eficienţa TVA este mai degrabă scăzută (...) Este spaţiu aici”.
De fiecare dată când cineva încearcă să argumenteze o creştere de taxe pentru a susţine un “stat social” Suedia e dată ca exemplu. În cultura populară, statul nordic e văzut ca un loc unde taxele sunt mari şi toţi o duc bine. Este normal atunci ca nimeni să nu-şi aducă aminte că Suedia a luat o decizie contrară tuturor ţărilor din UE pentru a ieşi din criza economică. A tăiat taxele!
Suedia a răspuns la recesiune altfel decât Ungaria, Grecia sau Spania, iar Comisia Europeană a avertizat-o că „experimentul” să
