Sistemul de origine italiană promite să formeze lideri şi nu simpli executanţi, aşa cum se întâmplă în educaţia tradiţională Sursa: GRĂDINIȚA MONTESSORISursa: GRĂDINIȚA MONTESSORI
1 /.
O metodă educaţională apărută acum mai bine de o sută de ani la iniţiativa Mariei Montessori, prima femeie medic din Italia şi cunoscută deja în lumea întreagă atrage, astăzi, tot mai mulţi adepţi din rândul românilor. Dascălii care predau în spiritul Montessori spun că sistemul nu seamănă cu nimic din educaţia românească.
La grădiniţă ca în familie
Grupele sunt formate din copii cu vârste diferite, care învaţă unii de la ceilalţi cu ajutorul unor materiale speciale, fără să fie recompensaţi sau pedepsiţi, singurul barometru al progresului fiind starea lor interioară. „Copiii au libertatea să facă aici ceea ce fac şi acasă: nu trebuie să ceară voie să meargă la baie şi nici nu-i forţăm să stea într-un singur loc. Un mediu armonios şi posibilitatea de a decide singuri îi vor conduce în mod natural spre alegerile corecte”, crede Mariana Uliţă, directorul educaţional al Grădiniţei Montessori din Bucureşti, deschisă în 2007. Cele mai bune LICEE din LUME vin în Timișoara și București să recruteze elevi români!
Succesul metodei, explică aceasta, vine tocmai din atitudinea detaşată a dascălilor, un soi de mentori pregătiţi să intervină doar atunci când elevii se află în încurcătură. „Ca educator, e foarte greu să faci un pas înapoi şi să observi. Te simţi cumva dat jos de pe soclu, dar e important ca ei să înveţe în ritmul lor, cu uneltele puse la dispoziţie”, spune directorul educaţional. Elevii dispun de un întreg arsenal de materiale, pe care sunt încurajaţi nu doar să le privească, ci să le atingă, percepţiile senzoriale fiind considerate cheia învăţării rapide.
Cei mici prind din zbor literele din alfabet, pipăind forma lui „A” sau „C” imprimată pe plăcuţe
