Unii băşcălesc boala numită pneumonie, alţii exagerează efectul acestei boli de plămâni. Realitatea ne îndeamnă să luăm în serios această boală de plămâni, să ne prezentăm la medic de la primele semne, iar cei cu risc crescut - copiii mici şi bătrânii - să fie chiar internaţi. Continuă să explice pneumonia prof. dr. Paul Stoicescu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale. Pneumonia este o inflamaţie în plămâni, în ţesutul plămânului, care este ca un burete cu spaţii sub formă de bule mici, numite alveole. În aceste mici bule, sângele se încarcă cu oxigen din aerul respirat. Pneumonia este un proces de inflamaţie în acest burete, când din cauza microbilor sau a altor cauze, aceste spaţii, aceste bule se umplu cu secreţii.
Pneumoniile cele mai dese sunt generate de infecţii. Iar de vină sunt microbii sau virusurile. Pneumoniile date de viroze sunt ceva mai rare şi apar, de exemplu, în timpul unor epidemii de gripă. Din pneumoniile virotice se şi moare şi trebuie ştiut că antibioticele nu au efect fiindcă ele nu pot ataca virusurile. Pneumoniile provocate de microbi sunt cele mai dese. Revenind la pneumoniile cauzate de virusuri, să amintim că răcelile sunt viroze. Este de subliniat că nu există pneumonie fără tuse. Secreţiile care se strâng în alveole şi pe bronhii trebuie scoase afară şi asta se face prin şuvoiul de aer generat de tuse. O altă menţiune importantă este că nu există pneumonie fără febră.
În general, se face un abuz de diagnostic de pneumonie. Uneori sunt confundate alergiile respiratorii, când tusea apare în aceleaşi situaţii, când există un alergen. În astfel de cazuri, tusea nu este însoţită de febră. Tocmai de aceea, radiografiile care arată unele semne trebuie interpretate de medicul pneumolog, pentru a nu pierde din vedere îmbolnăvirile de pneumonie şi pentru a nu exagera cu diagnosticul de pneumonie.
Unii băşcăle
