Mircea Marian: „400 de milioane de euro. Aceştia sunt banii cu care guvernul Tăriceanu şi-a plătit liniştea“.
Cu aproape 400 de milioane de euro. Mai exact 1,37 miliarde de lei, sumă care va fi transferată de la bugetul de stat la cel al asigurărilor sociale, pentru a acoperi creşterea de la 1 octombrie a punctului de pensie.
Aceştia sunt banii cu care guvernul Tăriceanu şi-a plătit liniştea şi i-a convins pe cei de la PSD să nu mai depună nicio moţiune - nici de cenzură şi nici simplă. Un preţ enorm. Pentru comparaţie, întreaga infrastructură rutieră şi feroviară de acces la viitorul pod peste Dunăre, la Calafat-Vidin, ar urma să coste circa 82 de milioane de euro, fără TVA. În august, ministrul muncii, Paul Păcuraru, a avut un acces de sinceritate şi a avertizat că majorarea pensiilor de la 1 octombrie va afecta bugetele destinate sănătăţii, învăţământului şi infrastructurii.
În înţelegere cu PSD, Tăriceanu a acceptat şi o nouă majorare a salariilor profesorilor şi va subvenţiona motorina din agricultură. Unul dintre secretarii de stat de la Finanţe relata, recent, într-o emisiune a postului public de radio, că, în 2004, salariile din sectorul bugetar consumau doar 4,9% din PIB. Acum, ele înghit 7% din produsul intern.
O primă problemă apare atunci când ne gândim la criza financiară din Statele Unite. „Nu vor fi efecte“ pentru România, susţine, senin, premierul Tăriceanu. Dar Bursa de la Bucureşti a scăzut, marţi, cu 7,41%, cel mai sever declin din ultimii trei ani şi cinci luni. În aceeaşi zi, acţiunile BRD s-au prăbuşit cu 13,25%. Încă din iunie, Comisia Europeană ne-a avertizat că finanţele României sunt vulnerabile la crizele de pe pieţele internaţionale. „Ar putea crea surprize neplăcute incertitudinea generală legată de evoluţia turbulenţelor financiare la nivel mondial“, apreciau oficialii de la Bruxelles, c