Jumătate dintre elevii din oraşe aruncă mâncarea la gunoi sau o calcă în picioare în jocurile din pauze, în timp ce majoritatea elevilor de la ţară o o consumă. Sursa: ARHIVA EVZ
Programul "Cornul şi laptele" aduce pierderi de milioane de euro la bugetul statului, deoarece o mare parte a alimentelor ajunge fie la coşul de gunoi, fie în frigiderele profesorilor. Cu toate acestea, cornul şi laptele a fost introdus în urmă cu doi ani şi pentru clasele V-VIII. Cu ceva mai mult succes a fost adăugat în pacheţelul elevilor şi câte un măr.
Un studiu realizat anul trecut de către Fundaţia pentru Recuperare, Integrare şi Promovare Socială a scos la iveală faptul că jumătate dintre elevii de la oraşe aruncă alimentele primite, în timp ce în mediul rural 90% dintre elevi chiar mănâncă laptele şi cornul primite la şcoală.
În mediul rural, cornul şi laptele primite reprezintă o sursă importantă de hrană chiar şi pentru familiile elevilor, se arată în studiu. Este vorba, în special, de copiii de etnie romă, care vin la şcoală motivaţi de această gustare.
La oraş alimentele sunt irostie cu uşurinţă
Dacă în mediu rural cornul şi laptele sunt consumate într-o proporţie mare, la oraş situaţia nu stă la fel de bine. De fapt, aici sunt irosite cele mai multe alimente: numai jumătate dintre elevi mănâncă ceea ce primesc la şcoală. Micuţii nu neagă, ba chiar se amuză de câte întrebuinţări îi găsesc batonului de pâine. "Înainte ne băteam cu pâine în fiecare pauză, până ne-a prins doamna şi ne-a certat. Ce nu mănânc duc acasă, dar, de multe ori, le las în bancă", e cinstită Maria, elevă în clasa a doua.
Deşi se plâng că au fost însărcinaţi cu distribuirea pachetelor, atunci când micuţii le refuză , profesorii şi femeile de serviciu nu se dau în lături de la a colecta cutiile de lapte şi batoanele. "Decât să le arunc mai b