Lipsa subvenţiilor, dezinteresul industriei alimentare, preţurile mici oferite de achizitori şi agresivitatea samsarilor din pieţe i-au determinat pe cultivatorii de legume să renunţe la producţia organizată.
Să cultivi în regim intensiv ardei, roşii, vinete, castraveţi, cartofi, fasole şi alte legume, apoi să le vinzi în piaţă ar fi, la prima vedere, o afacere rentabilă pentru că aceste produse fac parte din meniul de strictă necesitate al oricărui consumator. Dar în România această afacere este rentabilă numai la prima vedere din mai multe cauze, dintre care amintim aici doar accesul dificil pe piaţă, concurenţa importurilor şi ostilitatea industriaşilor din sectorul alimentar.
Din cauza samsarilor, nu poţi intra cu legume în marile pieţe, din cauza importurilor ieftine nu poţi intra în marile magazine, iar din cauză că industria procesatoare îţi oferă preţuri de nimic preferi să rămâi cu legumele în depozit, în aşteptarea unui client mai generos. În asemenea condiţii, nu e de mirare că 2013, deşi este anunţat ca un an agricol de excepţie, pentru legumicultori nu a însemnat decât continuarea agoniei sau chiar închiderea afacerii.
Scăderi în 2012, stagnare în 2013
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), producţia de legume din 2012, fără cartofi, a totalizat 3,4 milioane de tone, în scădere cu 719.000 tone, comparativ cu 2011, din cauza scăderii producţiilor medii la hectar şi a suprafeţelor cultivate. Producţiile au fost mai mici la tomate (-28,2%), castraveţi (-25,5%), ardei (-20,1%), morcovi (-18,7%), ceapă (-14,5%), pepeni verzi şi galbeni (-14%), varză (-4,9%). La cartofi s-a obţinut o cantitate de 2,464 milioane de tone faţă de 4,07 milioane de tone în 2011.
De asemenea, anul trecut, suprafaţa cultivată cu legume a scăzut cu 9.000 de hectare, de la 263.000 în 2011, la 254.000 de hectare anul trecu