Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc, pe 29 iunie, pe Sfinţii Petru şi Pavel, apostolii consideraţi cei mai importanţi ucenici care au propovăduit Evanghelia. Aproximativ 500.000 de români îşi serbează astăzi onomastica.

Vechile tradiţii populare îl consideră pe Sfântul Petru patronul agricultorilor, cel care este ”răspunzător” de starea finală a recoltelor. Sfântul Petru este cel care controlează căldura şi ploaia, spun tradiţiile, putând trimite grindină pe culturile celor nerespectuoşi.

”Fiind o sărbătoare de mare însemnătate pentru calendarul agricol, paza împotriva grindinei se realiza prin venerarea Sfântului în cele trei zile de nelucrare, cu începere din 29 iunie. Ca valoare simbolică, până acum se interzicea scuturarea merilor, pentru a se feri de căderea peste holde a grindinei, având dimensiunile fructelor respective. Ca şi de Drăgaică, acum este momentul când încetează să mai cânte privighetorile şi cucul”, scrie Antoaneta Olteanu în volumul ”Calendarele poporului român”.

Femeile au ”dezlegare” la mere, pistruiaţii se spală la miezul nopţii

Potrivit sursei citate, se spune că nicio femeie nu trebuie să mănânce mere până în această zi, pentru că face mare păcat şi îi supără pe morţi. După această zi, femeile tinere pot mânca mere însă cele bătrâne trebuie să aştepte până la sfântul Ilie.

În ziua de Sânpetru se duc la biserică mere, zarzăre, colivă de grâu iar, cine are, şi miere în faguri. La Sfântul Petru se taie un pui de găină iar omul, când îl aruncă, spune ”să fie pentru pagubă”.

Tot acum, oamenii pistruiaţi se spală cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul, ”căci se tem să nu fie socotiţi judovi, şi aşa petele de pe faţă li se pot înmulţi”.

Se spune că, dacă va tuna sau va fulgera în această zi nucile şi alunele nu vor avea miez sau vor fi viermănoase. @N