Lipsa unui program concret de popularizare care să scoată Muzeul Municipiului Bucureşti din anonimat este marea problemă cu care se confruntă instituţia. Expoziţiile şi evenimentele ocazionale nu suplinesc adevăratele valori de patrimoniu care sunt ţinute departe de ochiul vizitatorului.

Un parteneriat al muzeului cu agenţiile de publicitate ar permite o mai mare vizibilitate pentru instituţia din centrul Bucureştiului, amenajată în fostul Palat Şuţu. „ Acest muzeu al oraşului este un exemplu pentru cât de prost este aplicată descentralizarea. Expoziţiile de aici sunt foarte slabe, iar managementul muzeal într-adevăr lipseşte “, a declarat Theodor Paleologu, ministrul Culturii.

De asemenea, pentru ca un marketing cultural să funcţioneze este nevoie de specialişti, de oameni care să fie antrenaţi pentru folosul oraşului. „Nu exploatăm cât de mult am putea patrimoniul cultural. Sunt câteva muzee în Bucureşti de care locuitorii săi nu au auzit. Câţi bucureşteni au fost, de exemplu, la Muzeul Tehnic?“, a adăugat ministrul ieri, într-o conferinţă de presă.

Muzeu de modă veche

La Muzeul Municipiului Bucureşti (MMB) eşti în imposibilitatea de a face o vizită virtuală, atât timp cât instituţia nu are pagină web. „Trec de multe ori pe aici, pentru că este în drum spre serviciu. Am văzut câteva afişe şi fotografii, dar nu ştiam că este Muzeul Municipiului“, a afirmat un bucureştean grăbit.

Numărul proiectelor reprezintă un alt punct slab al muzeului din Piaţa Universităţii. Mulţi bucureşteni nu ştiu că în această clădire se află actul care atestă că oraşul lor împlineşte anul acesta 550 de ani .

Închis în muzeu şi nepromovat, documentul nu „respiră“. Potrivit reprezentanţilor Ministerului Culturii, conducerea MMB ar trebui să înveţe de la cei tineri că un muzeu poate trăi numai prin parte