Cizmarul simpatizant unde l-a remarcat Vasile Dumitrescu pe viitorul şef de stat era Aurel Cornăţeanu. În deceniul patru al secolului trecut jandarmii postului Colentina l-au arestat de mai multe ori.
Amănunte despre biografia lui Aurel Cornăţeanu se găsesc în dosarul întocmit cu prilejul arestării sale din noiembrie 1936. Ea sparge şi clişeele cultivate în perioada comunistă, şi pe cele de după. Deşi patron, deci „exploatator", simpatiza cauza celor mulţi. După cum a constatat poliţia, Cornăţeanu era pasionat de lectură.
În preajma zilei de 7 noiembrie, autorităţile arestau tot ce figura în scripte drept comunist. Atunci adepţii lui Marx, Engels şi Lenin celebrau triumful revoluţiei bolşevice din Rusia. Semnificaţia datei era ştiută de autorităţi. Ca să prevină incidentele, reţineau câteva zile pe comuniştii cunoscuţi de poliţie. Câţi putea fi găsiţi, desigur.
În seara de 6 spre 7 noiembrie 1936, şapte jandarmi au descins acasă la Aurel Cornăţeanu. L-au trezit pe cizmar şi au trecut la percheziţionarea locuinţei. Căutau materiale de propagandă comunistă (manifeste, broşuri). Proprietarul casei avea mai multe cărţi. Printre ele, jandarmii au identificat unele „dăunătoare siguranţei statului", după cum au consemnat în procesul-verbal.
Citeşte şi:
Vasile Dumitrescu,recrutorul lui Ceauşescu,a fost copil de ţigan
Cum a ajuns Ceauşescu în mişcarea comunistă
Periculoasă li s-a părut „Pacea", tipărită în atelierele „Adevărul S.A.", cu introducerea semnată de lordul Robert Cecil, Leon Blum, dr Nicolae Lupu, E. Herriot şi E. Beneş. La fel şi „Social-democraţia în lumina materialismului dialectic", semnată de dr Ernest Kahane, apărută de Editura Cultura nouă din Cluj. „Munca", de Emile Zola, „Criza şi clasa muncitoare", de Leon Blum, au fost de asemenea confiscate. Ca şi cartea poştală primită de la Nicolae Ceauşescu.