Aceasta este cea mai tristă vară de când Băsescu e preşedinte, poate din întreaga sa carieră politică.
Băsescu a făcut tot ce a fost posibil să ne atragă atenţia asupra persoanei sale în final de sezon. Povestea cu spitalul, cu analizele, cu beţigaşele şi urechea domniei sale, de tot hazul, ca într-o piesă de Ionesco, a ţinut prima pagină. A fost însă doar un foc de artificii în pregătirea unui mare interviu dat la finalul celui mai prost sezon politic al său. Mai bine rămânea discret în umbră şi prefera să se ducă la mare, unde să se lase filmat de paparazzi pe terase într-o ambianţă quasifamilială.
Altadată, când îi mergea bine ce e drept, tactica asta a avut succes. De ce nu şi acum? Pentru că este cea mai tristă vară de când e preşedinte, poate din întreaga sa carieră politică. A căzut în numai două luni de la 43% popularitate la sub 20%. Asta melodramă de proporţii! Mai speră oare Băsescu să-şi revină în sondaje? Îl mai interesează povestea asta? Sau admiră corabia care se scufundă, filosofând ca orice căpitan de vas care îşi pierde nava la deşertăciune, la soarta omului pe pământ şi la alte asemenea subiecte gingaşe? Oricum, soluţia dată de experţii săi a fost fără sens. Departamentul de imagine i-a organizat o apariţie în prime time, la TVR, cu grijă, nu cumva să bată vântul melancoliei prea tare prin răspunsurile sale. Dl preşedinte a putut să se desfăşoare în voie. Am aflat totuşi multe din această apariţie inoportună, din replicile sale atât de defensive.
Siguranţa sa de sine a dispărut. Se poartă ca un personaj politic expirat, ca un om care îşi face socotelile şi constată falimentul. Pare un om al trecutului, ceea ce şi e de fapt. Dă semne de oboseală, e plictisit şi fără iluzii. Am auzit remarci la TV când amare, când cinice, când agasate. Am văzut ridicări de umeri şi priviri în jos.
Ideea era să ni se dea teme pentru acasă,
