Statul converteşte în acţiuni datoriile transportatorului feroviar şi impune cumpărătorului condiţii de natură socială care contravin normelor europene şi pot atrage anularea contractului, avertizează experţii.
De la ultimele mari privatizări până acum, în primăvara lui 2013, a trecut o vreme în care normele UE privind vânzarea de companii de către statele membre s-au înăsprit semnificativ. În trecutul apropiat era firesc să-i impui cumpărătorului, prin contractul de privatizare, condiţii de tipul „păstrează toţi angajaţii cel puţin cinci ani“ sau „păstrează obiectul de activitate“, oferind în schimb facilităţi ca ştergerea ori reconversia de datorii, însă acum nu mai este aşa.
În prezent, astfel de clauze pot duce chiar la nulitatea contractului de privatizare, pentru că intră sub incidenţa unor Directive europene privind ajutorul de stat. Spre exemplu, dacă impui păstrarea numărului de angajaţi dai ajutor de stat firmei cumpărate, iar dacă vinzi compania după ce i-ai convertit datoriile în acţiuni dai ajutor de stat cumpărătorului, distorsionând respectivele pieţe. Iar astfel de ajutoare sunt inacceptabile din punctul de vedere al legislaţiei UE.
În acest context, vă invităm să (re)citiţi ce a spus ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, după lansarea anunţului de privatizare a CFR Marfă: „Există şi condiţionalităţi sociale, statul fiind interesat ca investitorul care va prelua controlul CFR Marfă să păstreze cât mai mulţi salariaţi care lucrează în prezent acolo. Această privatizare şi evaluarea acestei companii sunt făcute în contextul în care noi vom transforma în acţiuni toate datoriile pe care compania le are la statul român, până la privatizare“...
Ajutorul ilegal, recuperat cu dobândă
„În cazul vreunei conversii în acţiuni a datoriilor sau al scutirii de unele datorii, se consideră că orice beneficiu nemeritat co
