În ultimii zece ani, în România au apărut cinci tipuri de tichete care îi avantajează atât pe angajatori, cât şi pe salariaţi, pentru că nu sunt impozitate de stat.
Aproape 3,3 milioane de români salariaţi primesc în fiecare lună bonuri de masă, potrivit estimărilor emitenţilor de tichete. În condiţiile în care populaţia salariată a României este de 9,7 milioane, se poate spune că un angajat român din trei plăteşte la magazin cu hârtia miraculoasă. Conform ultimelor studii, tichetele de masă sunt în topul beneficiilor acordate de companii: 72% dintre firme le dau asemenea bonusuri angajaţilor.
La zece ani după apariţia legii privind acordarea bonurilor de masă - pe 9 iulie 1998 - piaţa de tichete s-a diversificat şi este dominată în proporţie de 95% de trei mari emitenţi: Accor Services, Sodexho şi Cheque Dejeuner. Astăzi, în România există cinci tipuri de tichete, însă 90% dintre cele emise sunt tichete de masă, ne-a spus Cristina Hlinschi, director de marketing şi comunicare la Accor Services România. Pentru bonurile acordate, angajatorul nu plăteşte nimic la stat, deoarece sunt deductibile fiscal şi nu se percepe impozit pe valoarea lor. Pot acorda însă tichete de masă, cadou, de creşă etc. doar firmele care nu au datorii către bugetul de stat sau cele locale. În România sunt utilizate cinci tipuri de tichete.
> Tichete de masă.Cunoscute şi ca „bonuri de masă“, au valoarea de 7,88 lei fiecare şi se pot acorda pentru fiecare zi lucrată. Nu sunt impozitate. Valoarea lor creşte o dată la şase luni, în funcţie de scumpirile alimentelor. Se folosesc pentru plata produselor alimentare sau pentru plata consumaţiei la cantine şi restaurante.
> Tichete cadou.Se acordă angajaţilor de Sărbători (Crăciun, Paşte, 1 Iunie, 8 Martie) şi nu se impozitează dacă nu depăşesc 150 de lei pe beneficiar. Sumele alocate tichetelor cadou
