În Ţara Muscelului, la câţiva kilometri nord-est de Câmpulung, se află mănăstirea de la Nămăieşti, cu hramul Sfintei Fecioare Maria şi al Izvorului Tămăduirii. Din şoseaua ce leagă

În Ţara Muscelului, la câţiva kilometri nord-est de Câmpulung, se află mănăstirea de la Nămăieşti, cu hramul Sfintei Fecioare Maria şi al Izvorului Tămăduirii. Din şoseaua ce leagă Câmpulungul de Rucăr se desprinde un drum spre stânga, la ieşirea din comuna Valea Mare.

Vegheată la nord de culmile domoale ale masivului Iezer Păpuşa, mănăstirea adăposteşte o icoană făcătoare de minuni despre care se crede că ar fi una dintre cele 12 icoane pictate de Sf. Apostol şi Evanghelist Luca, la dorinţa Maicii Domnului. Se pare de altfel că este una dintre cele mai vechi icoane ale creştinătăţii. Legenda spune că trei ciobani au ajuns cu oile pe stânca unde se află acum mănăstirea.

Înnoptând în aceste locuri, au avut toţi trei acelaşi vis: în dangăt de clopot, fiecăruia dintre ei i s-a arătat un înger care i-a spus că în acea stâncă se află o icoană zugrăvită după chipul adevărat al Maicii Domnului. Dimineaţa, trezindu-se, şi-au spus unul altuia visul avut, s-au înfricoşat şi au hotărât să se mute pe un versant alăturat. Visul s-a repetat în noaptea următoare, iar în a treia noapte li s-a arătat chiar Maica Domnului, care i-a dus la o stâncă anume şi la intrarea în grotă spunându-le să facă un locaş de închinare acolo unde vor găsi icoana.

Se crede că tot atunci le-a spus Maica Domnului ca numărul vieţuitorilor din mănăstirea ce se va întemeia aici să fie întotdeauna 33 (anii trăiţi de Mântuitorul Iisus pe pământ). Icoana a fost adusă de Sf. Apostol Andrei, care a propovăduit în Dobrogea şi a plecat apoi spre Dacia Superioară, făcând popas lângă un templu păgânesc, închinat zeului Zamolxes.

Apostolul Andrei, care crezuse că în grotă trăieşte un slujitor al zeului, pe