Motivul esential pentru care, pe linga anvergura de preot, teolog si filosof social, Ioan Paul II a fost un mare om politic tine de faptul ca esenta mesajului sau a ramas in permanenta aceeasi, cuprinzind idei articulate logic, din care decurgea o actiune intemeiata moral. Beatificarea lui Ioan Paul II este un eveniment a carui semnificatie nu poate fi limitata la dimensiunea strict teologica, nici la comunitatea romano-catolica: fostul Suveran Pontif a fost un lider global. Biserica Romei si-a exprimat optiunea, cu argumentele teologice cuvenite, si nimeni nu ar fi surprins daca intr-un viitor apropiat ar incepe demersurile in vederea canonizarii. Emotia si entuziasmul celor ce au asistat duminica la slujba de beatificare de la Vatican au exprimat, cu siguranta, sentimentele a sute de milioane de catolici. Pentru multi alti contemporani ai nostri - religiosi sau nu, crestini sau nu - ziua de ieri a fost o fericita ocazie de a-si reaminti cite ceva din viata si lucrarea lui Karol Wojtyla. Si poate ca unul dintre aspectele care nu trebuie uitate este acela ca el a fost (si) un mare ginditor si om politic. Biserica Romei a insotit politica Occidentului, strabatind secolele si incercind sa-si mentina suprematia pe tarimul spiritual. A recurs, de-a lungul timpului, la nenumarate imixtiuni in ordinea temporala a lucrurilor, impunindu-se ca forta politica esentiala. Unele dintre aceste interventii au avut, se stie, consecinte tragice. Insa niciodata Biserica nu a putut - si nici nu a vrut - sa se separe de domeniul politic. Cel putin de la prabusirea Imperiului de Apus, batalia pentru suflete nu putea ocoli sfera statului, a puterii si a guvernarii. In epoca sa, Ioan Paul II s-a vazut confruntat cu o problema politica serioasa care, fara a fi noua, trebuia reformulata in asa fel incit crestinii (nu numai catolicii) sa poata reactiona. Convingerea sa era aceea ca indepartar