Anii de criză care au adus deprecieri semnificative ale leului în raport cu euro sau cu francul elveţian par a fi daţi uitării de români. Deşi românii s-au gândit de două ori înainte de a mai lua un împrumut de la bancă, având în vedere că procesul de creditare a bătut pasul pe loc în 2011, cei care s-au împrumutat, au ales să-şi facă datorii în valută. Aceştia au ignorat riscul ca leul să-şi continue deprecierea, iar ratele lor să crească de la o lună la alta, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani.
Singurul segment care a înregistrat creştere în 2011 este cel al împrumuturilor pentru locuinţe în euro. În rest, scădere pe linie. Astfel, soldul creditelor pentru locuinţe în euro contractate de populaţie a crescut anul trecut cu 17,89%, până la 6,37 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţioanlă a României (BNR). Avansul este susţinut, în bună parte, de continuarea programului guvernamental „Prima Casa”, ajuns la cea de-a patra etapă, în cadrul căruia populaţia beneficiază de un avans minim mai mic, dar şi de dobânzi mai mici decât media pieţei, cu garanţa statului în proporţie de 50%.
Românii au ales să se împrumute în euro pentru a-şi achiziţiona o locuinţă datorită dobânzilor mai mici faţă de cele practicate de bănci pentru finanţările în lei. De exemplu, la finele lunii npiembrie 2011, dobânda medie aplicată de bănci pentru creditele noi în lei pe o perioadă de peste cinci ani era de 12,59% pe an, potrivit datelor BNR. Pentru acelaşi tip de credit, dar în euro, dobânda era de 6,06% pe an, la jumătatea cei practicate pentru împrumuturile în moneda naţională.
Soldul creditului pentru locuinţe în lei a scăzut anul trecut cu aproape 5%, până la 1,5 miliarde de lei (350,9 milioane de euro). Pe segmentul creditelor imobiliare în alte valute s-a înregistrat în 2011 o stagnare.
Românii nu vor să mai audă de consum pe