Lucrările la infrastructura zonei vechi a Capitalei din ultimele şase luni i-au alungat pe clienţii prăvăliilor şi cafenelelor. În plus, riveranii s-au săturat să tot circule prin zonă
Lucrările la infrastructura zonei vechi a Capitalei din ultimele şase luni i-au alungat pe clienţii prăvăliilor şi cafenelelor. În plus, riveranii s-au săturat să tot circule prin zonă pe podeţe improvizate şi să înghită praful răscolit de arheologii care caută vestigii în siturile descoperite recent sub Centrul istoric.
Închisă de mai bine de trei ani, zona istorică a Bucureştiului este acum un vast şantier arheologic. Oamenii care locuiesc sau au locul de muncă în perimetrul lucrărilor nu mai vor decât "să se termine odată cu săpăturile". La rândul lor, autorităţile se laudă cu o veste mare: "Până în septembrie terminăm două străzi!". Până la finalizarea lucrărilor de pe cele 15 străzi, stabilită în primăvara lui 2008, Centrul istoric poate fi traversat numai la picior, pe poduri improvizate din bârne de lemn.
Cum intri pe Lipscani, dinspre Calea Victoriei, intri pe nişte podeţe amplasate pe lângă zidurile clădirilor. În mijlocul străzii, mai multe gropi, marcaje şi ruinele unor vechi construcţii. Arheologii şterg cu grijă obiectele găsite şi îndepărtează cu pensula praful de pe grinzile din lemn afumate de incendiul de la 1847. Pe lângă ei îşi fac loc cetăţenii Capitalei care tranzitează la pas Centrul istoric.
"Până nu creezi deranj, nu ai bucurii"
"Uite ce gropi sunt! Şi ce praf! Trec zilnic şi nu mai înţeleg nimic din ce se întâmplă aici", spune Cristina, asistent social care lucrează pe Lipscani. Oamenii spun că podurile din lemn sunt incomode şi abia au loc să treacă două persoane în acelaşi timp. Primarul general, Adriean Videanu, îi consolează însă cu vorbe de duh. "Până nu creezi deranj, nu ai bucurii", explică Videanu.
Negustorii din