În timp ce politicienii prezenţi la festivităţile de începere a anului universitar se întreceau în sfaturi, grosul auditoriului se călca în picioare, în campusuri, pentru un loc de
În timp ce politicienii prezenţi la festivităţile de începere a anului universitar se întreceau în sfaturi, grosul auditoriului se călca în picioare, în campusuri, pentru un loc de cazare
Problemele cele mai mari sunt, aşa cum ne-am obişnuit de mulţi ani, în marile centre universitare: Bucureşti, Cluj, Iaşi. Situaţii mai puţin critice ale locurilor în cămin sunt la Timişoara şi Sibiu.
În medie, proporţia lipsei de locuri se păstrează şi în acest an: la cele peste 140.000 de cereri, universităţile răspund cu doar 106.000 de locuri. Ce s-a schimbat faţă de 1990 este faptul că universităţile înmatriculează de patru ori mai mulţi studenţi.
Dacă la unele facultăţi cazările s-au încheiat, la altele sunt încă în faza repartizării locurilor.
Criteriile au fost stabilite clar de universităţi: media la admitere, apoi continuitatea şi situaţia socială a studentului. "Au existat, în alţi ani, prelungiri de zile sau chiar săptămâni până la finalizarea repartizării", îşi aminteşte o studentă la Filosofie, aflată în anii terminali.
Pentru că la Universitatea Bucureşti sunt disponibile doar aproximativ 4.400 de locuri, faţă de peste 5.000 cât erau puse de obicei la dispoziţia căminiştilor, mulţi studenţi şi-au petrecut începutul de an universitar la coadă la cazare. O situaţie specială s-a ivit ca urmare a faptului că mulţi profesori nu au trecut în cataloage notele obţinute de studenţii restanţieri şi ca urmare ei şi-au pierdut dreptul de a primi loc în cămine.
Aceeaşi situaţie, şi la Iaşi
Cele mai multe solicitări, peste 15.000, s-au înregistrat la Universitatea "Al.I. Cuza", însă unitatea de învăţământ superior a pus la dispoziţia studenţilor doar
