Pe vremea când România era condusă de regi, valorile occidentale erau la ele acasă în Bucureşti, iar PIB-ul ne plasa în partea superioară a clasamentului.
În România capitalistă, la 10 mai se celebra Ziua Naţională: la 10 Mai 1866, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în faţa Parlamentului, la 10 Mai 1877, principele Carol proclama Independenţa României, iar la 10 Mai 1881, Carol I devenea primul rege al ţării. Comuniştii au mutat însă sărbătorirea independenţei la 9 Mai şi au şters regalitatea din cărţile de istorie.
Dar, din fericire, Ateneul Român, Castelul Peleş, Palatul Cotroceni, Grădina Botanică, Podul de la Cernavodă n-au putut fi dărâmate. Ele au fost construite între 1870 şi 1914. Şi lista poate continua: Palatul BNR, Universitatea Bucureşti, Gara de Nord, Palatul CEC, Hotelul Bulevard, Cercul Militar Naţional, Foişorul de Foc, Palatul Poştelor (Muzeul Naţional de Istorie), Palatul de Justiţie, Palatul Cantacuzino (Muzeul Enescu), Banca Agricolă (Ministerul Agriculturii), Facultatea de Medicină, Palatul Fundaţiei Universitare Carol I (Biblioteca Centrală Universitară), Casa Assan (Casa Oamenilor de Ştiinţă), Casa Vernescu.
Iar în jurul edificilor s-au aliniat bulevarde şi parcuri: Bulevardul Elisabeta, Parcul Carol, Parcul Ioanid şi Piaţa Sf. Gheorghe, unde în 1905 a fost instalată Lupoaica.
După care, chiar mai importantă decât ridicarea clădirilor în sine a fost apariţia utilităţilor. În 1872 s-a inaugurat Gara de Nord, capătul liniei Bucureşti - Ploieşti, a doua din ţară după Bucureşti - Giurgiu.
În 1882, bucureştenii au trecut de la lampa cu gaz la lumina electrică. În 1884 apare primul cotidian de mare tiraj: Universul. În acelaşi an e instalată prima linie telefonică. În 1894 se dă în exploatare primul tramvai electric, care ia locul celui cu cai, apărut în 1872. Iar în 1909 se de
