Cronica neagră a şoselei, realizată ieri de Consiliul European pentru Securitatea Transporturilor (ETSC), include o menţiune de care eram convinşi fără să ni se bage statisticile pe sub nas: România se află printre statele Uniunii Europene cu cea mai mare rată a accidentelor rutiere mortale.
Mai mult, ţara noastră şi vecina de la sud de Dunăre sunt singurele state care şi-au trecut în cont, anul trecut, o creştere a numărului de accidente rutiere mortale - la procente, cu 25%, îi devansăm şi pe bulgari.
Practic, avem, în medie, 150 de morţi la un milion de persoane, adică triplu faţă de cele mai sigure ţări de pe continent, cum ar fi Suedia, Olanda şi Marea Britanie, unde se înregistrează mai puţin de 50 de morţi la milionul de cetăţeni.
Probabil că ştiţi toate aceste date de la televizor, de pe net sau chiar din ziarul nostru, care va dedica subiectului spaţii consistente şi pe parcursul ediţiei de azi a „Evenimentelor zilei”, emisiunea transmisă zilnic de B1, de la ora 14.00, din redacţia noastră.
Vom analiza, alături de specialişti, cauzele multiple ale acestei statistici care pune o oglindă în faţa României. Şi ce putem vedea în această oglindă? Drumuri mizerabile, autostrăzi care nicăieri în altă parte din Uniunea Europeană nu ar fi denumite astfel, o sumbră moştenire a sistemului comunist coroborată cu preţul pe care trebuie să-l plătim tranziţiei (miniştri incompetenţi sau tributari grupurilor de interese, drumari cu dorul lelii etc.).
La loc de frunte între cauzele care umplu în fiecare dimineaţă sticla televizorului cu neobositele echipe de descarcerare stau şi fabricile de permise. Pe tot cuprinsul patriei, se dă carnetul într-o veselie chiar oricui: demnitari habarnişti, fotbalişti prea ocupaţi cu agăţatul vedetelor TV prin cluburi pentru a buchisi Codul Rutier, baroni locali de mâna a paişp