Lucia Hossu Longin, jurnalista care a făcut posibil teribilul “Memorial al Durerii”, a strâns o parte din himerele generalului Ion Mihai Pacepa într-o carte-interviu, publicată de Humanitas şi lansată ieri în cadrul “Bookfest”. În schimbul a 26 de lei noi, găsim în ea ceva viu şi terifiant precum tentaculele unei caracatiţe ce pare să supravieţuiască trecutului infam prin fire subţiri şi invizibile într-un prezent amnezic.

Deşi nu mai există oficial decât în decretele ceauşiste care l-au condamnat la moarte, Ion Mihai Pacepa rescrie de trei decenii istoria dictaturilor est-europene, din spatele unei identităţi americane şi a unui chip nou, reconstruit sub bisturiu. Au rămas, de neşters, doar amintirile evenimentelor trăite la vârful celui mai mare coşmar din spatele Cortinei de Fier.

Povestea lui Ion Mihai Pacepa a fost scrisă şi rescrisă la nesfârşit în cei peste treizeci de ani care s-au scurs de la celebra sa fugă în Occident, în ceea ce a rămas cea mai mare trădare de la miezul contraspionajului comunist est-european. Când a decis că Ion Mihai Pacepa trebuie sa moară, generalul român era consilierul personal al lui Nicolae Ceauşescu pentru securitate şi dezvoltare tehnologică, ofiţer conspirat al DIE, dar mai ales un chip neştiut al ororilor ce se comitau la vârful puterii dictatoriale de la Bucureşti.

Două sute de pagini împotriva fricii

Pacepa avea o fişă a postului cu obiective clare: trebuia să fure tehologii occidentale în numele “raiului socialist”, să mintă, să înşele, să corupă. Loialitatea era una singură: faţă de Ceauşescu. În iulie 1978, Pacepa a ales însă drumul fără întoarcere: a dezertat din trupele fidele comunismului românesc şi s-a înregimentat în armata contrainformativă a Statelor Unite ale Americii. Era cel mai înalt oficial din spatele Cortinei de Fier care opta pentru extincţie: Ion Mihai Pace