"Ce părere aveţi, dom'le, am vreo şansă să mi se redeschidă cârciuma de la mine din cartier?" Asta a fost întrebarea cu care am fost luat prin surprindere de un cititor, zilele trecute. Prima mea reacţie a fost să-i închid telefonul chefliului pus pe glume.

Dar înainte de a întrerupe convorbirea el s-a scuzat şi mi-a spus: "Dom'le, să nu mi-o luaţi în nume de rău că am trecut direct la subiect. Locuiesc lângă o intersecţie aglomerată a unui cartier mare din Bucureşti şi, în urmă cu şapte ani, la parterul blocurilor erau o grămadă de magazine. Acum sunt aproape numai bănci. Mă gândesc că, dacă băncile nu prea mai dau credite populaţiei, e cazul să reapară magazinele alimentare, sifonăria, depozitul de vin, restaurantul, frizeria, ceasornicăria, bijuteria, optica, merceria, croitoria, second hand-ul. Nu mai e nimic. În locul lor sunt magazine de bani, dar care nu mai dau bani cu împrumut".

Am renunţat să mai pun receptorul în furcă şi am căzut brusc pe gânduri. La mine în cartier e la fel. În loc de patru magazine alimentare, mai e unul singur, şi restul de trei s-au transformat în bănci. Geamgiul a plecat undeva la marginea Bucureştiului şi proprietarul a închiriat spaţiul unei bănci. Cizmăria s-a transformat în ghişeu bancar. Cum s-a întâmplat şi cu magazinul de mobilă sau cu acela care vindea televizoare la mâna a doua. Iar scopul pentru care şi-au deschis băncile sucursale, una după alta, a fost acela de a credita populaţia. Ceea ce nu prea se mai întâmplă în momentul de faţă. Şi, chiar dacă activitatea de împrumut se va relua la un moment dat, e posibil ca în lipsa finanţărilor de la străini creditul să nu mai ajungă niciodată la nivelul din anii trecuţi. Aşa că ar fi cazul ca magazinele de bani să se rărească şi în spaţiile lăsate libere să reapară vechii prestatori de servicii. Aceştia s-au împuţinat, e coadă la ei în puţinele locuri