Un raport al Prefecturii Ialomiţa scoate la iveală situaţia dramatică în care se află judeţul din punct de vedere al finanţărilor europene. Raportat la nivel naţional, Ialomiţa se situează pe ultimul loc în privinţa accesării banilor europeni.

Ialomiţa, departe de Europa

Analiza celor şase ani scurşi de la integrarea României în Uniunea Europeană scoate în evidenţă incapacitatea administraţiilor locale din Ialomiţa de a implementa proiectele cu finanţare europeană. Deşi ar fi avut şanse să atragă banii către comunităţi, edilii ialomiţeni au refuzat să facă acest lucru.

Raportul Prefecturii arată că din cele 66 de primării existente la nivelul judeţului, 22 nu au încercat vreodată, în şase ani, să întocmească vreun proiect prin intermediul căruia să obţină finanţare europeană. Cele mai multe dintre aceste localităţi se află în zona de vest a judeţului.

Vorbim despre Alexeni, Armăşeşti, Axintele, Bărbuleşti, Bărcăneşti sau Borăneşti. Motivarea edililor respectivelor comune este mereu aceeaşi.

„Noi am făcut proiecte, însă nu ni le-au aprobat la minister. Au zis că nu sunt eligibile. În aceste condiţii, de ce să mai facem?“ a declarat Vasile Liţă, primarul comunei Bărbuleşti.

Mai mult, din cele 123 de proiecte pentru finanţările din fonduri europene pre şi post aderare, în perioada 2007-2012, 115 au aparţinut autorităţilor locale.

Întrucît eligibilitatea acestora a fost îndoielnică, experţii au apreciat că merită să primească finanţare doar 18! Valoarea acestora a fost de 113 milioane euro.

Cele mai multe dintre acestea au vizat reabilutarea reţelelor de apă şi canalizare sau a căminelor culturale din cadrul localităţilor.

Mediul privat, performer în accesarea banilor europeni

În Ialomiţa, mediul privat a reuşit să depună şi să implementeze de două ori mai multe proiecte europene faţă de administraţiile