O creştere sau o scădere masivă a acidităţii din creier duce, automat, la întreruperea unor conexiuni cerebrale. În unele cazuri, apar tulburări psihice, precum atacurile de panică şi anxietatea, arată un studiu recent. În prezent, niciun medicament administrat pentru tratarea atacurilor de panică nu acţionează asupra acidităţii din creier.

Emoţie care ne ajută să ne apărăm de lucrurile care ne pun în pericol viaţa, frica, fie ea instinctivă (cum este teama de şerpi sau de animalele mari), fie ea învăţată din experienţă (cum este teama de accidente rutiere), ţine de nivelul pH-ului din creier, spun specialiştii. Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Iowa, SUA, a scos la iveală că, din anumite cauze, pH-ul creierului la nivelul sinapselor, legăturile dintre neuroni, poate scădea sau poate creşte excesiv. Unele sinapse prezintă o proteină care „simte" nivelul crescut de aciditate, numită ASIC. Aceasta stimulează neuronii din zona respectivă atunci când pH-ul creşte. Când aciditatea creşte în amigdală, structura cât o migdală din straturile profunde ale creierului, apare frica.

Frica, localizată în amigdală

În cadrul studiului american, cercetătorii au folosit şoareci de laborator modificaţi genetic cărora le lipseau proteinele ASIC. S-a observat că, puşi în faţa unor pericole evidente, aceştia erau incapabili să arate frică. În momentul în care specialiştii au refăcut gena responsabilă cu activitatea proteinelor ASIC doar la nivelul amigdalei, au constatat că reacţia de frică s-a normalizat. Aşadar, concluzia lor a fost că abilitatea de a detecta modificări de pH la nivelul sinapselor din amigdală este necesară pentru a putea simţi şi arăta frica. În momentul în care pH-ul creşte excesiv, apar atacurile de panică, subliniază specialiştii.

Anxioşii, sensibili la dioxidul de carbon

Un alt element esenţial în declanş