La conducerea unora dintre organizaţii ajung oameni care nu au nimic de-a face cu minoritatea respectivă. Între timp, românii au ajuns în zone unde nici nu se ştia de existenţa lor. Persoane de altă naţionalitate se declară români, pentru a primi bani. Acum mai mulţi ani, „şefi“ peste români la Budapesta au ajuns persoane de altă naţionalitate.
La 3 octombrie, o dată cu alegerile locale din Ungaria, se desfăşoară şi alegerile pentru conducerile organizaţiilor minorităţilor, aşa numitele „autoconduceri". În ţara vecină există 13 minorităţi naţionale recunoscute, printre care şi români, numărul lor oficial apropiindu‑se de 450.000.
Citiţi şi:
Turiştii unguri veniți în Bihor vor fi păziţi, în premieră, de poliţişti care vorbesc limba lor
Ungurii patrulează prin oraş și îi legitimează pe arădeni după modelul din țara lor
Neoficial, acest număr ar fi mai mare, după unele aprecieri chiar de un milion (din populaţia totală de aproximativ 10 milioane a Ungariei). În lipsa reprezentării parlamentare a minorităţilor, problemă a cărei soluţionare trenează de ani de zile, cei care conduc aceste organizaţii ale minorităţilor se preocupă de apărarea intereselor acestor minorităţi.
Fiecare organizaţie locală are dreptul la patru reprezentanţi, dintre aceştia alegându-se apoi autoconducerea naţională a minorităţii respective. Potrivit Biroului Central Electoral, minorităţile au propus anul acesta peste 5000 de candidaţi. Cei mai mulţi provin din partea romilor - cea mai numeroasă minoritate din Ungaria. Cei aproximativ 10.000 de români au propus 250 de candidaţi.
Românii - tot mai numeroşi dincolo de Tisa
Un fenomen interesant este creşterea numărului unora dintre minorităţi, din cauza îmbunătăţirii relaţiilor politice dintre Budapesta şi ţara de origine a etniilor de pe teritoriul Ungariei. În această categorie se includ şi românii.
