Biserica Apostolică Armeană a decis canonizarea colectivă a celor 1,5 milioane de armeni, victime ale genocidului din timpul Imperiului Otoman, citează Agerpres. Ultima decizie de canonizare a fost luată de Biserica Armeniei în secolul al XVII-lea.

Preşedintele armean Serj Sarkisian s-a declarat încântat de această măsuri, catalogând-o drept „cea mai importantă iniţiativă" a Bisericii Armeniei.

„În apropierea împlinirii a 100 de ani de la genocidul din timpul Imperiului Otoman, întregul nostru popor spune un 'Nu' hotărât crimelor împotriva umanităţii. Este datoria noastră faţă de înaintaşii noştri, victime nevinovate, şi faţă de întreaga umanitate ca pe viitor un astfel de genocid să nu se mai repete", a subliniat preşedintele armean.

Pe 24 aprilie, când s-au împlinit 98 de ani de la genocidul armean, Biserica Apostolică Armeană cerea Turciei să recunoască acest genocid, să restituie bisericile armene şi proprietăţile ce au aparţinut acestora şi să despăgubească poporul armean pentru pierderile pricinuite la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.

„În 1915 au fost 1,5 milioane de armeni victime ale genocidului, iar cei care au scăpat de masacru şi-au găsit refugiu în diferite colţuri ale lumii—în Armenia de est /atunci parte a Imperiului Rus/, în Siria, în Liban, în alte ţări. Odată cu proprietăţile lor, armenii şi-au pierdut bisericile, locurile sfinte. Ele au fost luate de Turcia sub pretextul de 'proprietăţi abandonate' '', subliniau într-o declaraţie comună cei doi patriarhi armeni—Catolicosul tuturor armenilor, Karekin al II-lea, şi Catolicosul Aram, patriarh al Bisericii Armene în Liban.

În aprilie 1915, au fost închişi în închisorile Imperiului Otoman şi apoi ucişi cei mai importanţi reprezentanţi ai intelectualităţii armene—scriitori, profesori, medici, preoţi. Au murit 1.500.000 de armeni, adică aproape