Pentru că nu au bani nici măcar pentru o igienizare, edilii de la sate au apelat la beneficiarii L 416. Din păcate, în majoritatea localităţilor din judeţ, elevii sunt nevoiţi să învenţe în şcoli vechi de zeci de ani, cu mobilier antic, cu grupuri sanitare în curte şi, mai grav, fără apă curentă.

Pentru a vedea dacă, pe 14 septembrie, şcolile vor fi pregătite să-şi primească elevii în cele mai bune condiţii, inspectorul general Marius Screciu a luat, ieri, la puricat mai multe inistuţii de învăţământ la care lucrările de reabilitare şi igienizare se află în plină desfăşurare. Există şcoli, în mediul rural, care n-au văzut renovare în adevăratul sens al cuvântului niciodată, iar igienizările au fost făcute de localnici, beneficiari ai venitului minim garantat. Este şi cazul localităţii Jirov, unde lucrările la noua şcoală au fost abandonate din lipsă de fonduri. Până când autorităţile vor primi bani de la minister, cei 207 elevi vor fi nevoiţi să înveţe, şi în acest an, în vechea şcoală din sat, în bănci în care au învăţat şi bunicii lor. Este o clădire veche de 100 ani, cu toaletă în curte, lighean în clasă, dar şi cu un pod confecţionat din stuf. Chiar dacă arată ca pe vremea bunicii, igienizată, şcoala arată mult mai bine decât altele. “Şcoala a fost construită în 1917. Ţiglele au fost aduse de bunica mea din Austria şi transportate cu căruţa. Este o şcoală veche de 100 de ani, nu are apă curentă. N-am mai investit în ultima perioadă în ea, pentru că am sperat că se va termina cea nouă”, ne-a spus directorul Ion Dumitraşcu.

Carte într-o şcoală din anii `68

O altă şcoală în care nu s-a investit un leu în mobilier este la Tâmna. Din 1968 de când datează instituţia de învăţământ, nu s-a făcut nici măcar o reparaţie capitală. În plus acoperişul este distrus. “Am făcut mici reparaţii la sălile de clasă, avem asigurate lemnele pentru iarnă, am procurat m