Datele oficiale arată diferenţe semnificative între performanţele economice realizate în gospodăriile din România, Germania şi Bulgaria Cu sau fără voia statisticienilor, cifrele

Datele oficiale arată diferenţe semnificative între performanţele economice realizate în gospodăriile din România, Germania şi Bulgaria

Cu sau fără voia statisticienilor, cifrele publicate în diversele rapoarte periodice lasă să se întrevadă un personaj virtual, ale cărui performanţe - în calitatea acestuia de conducător al unei gospodării - sunt uneori ciudate, având destul de puţine corespondenţe în viaţa reală.

După ce am identificat "cetăţeanul" ce transpare din statistitcile româneşti, l-am comparat cu omologul lui din Bulgaria şi cu cel din Germania - desigur, în limita datelor statistice puse la dispoziţie de sursele aferente. Prezentăm, în continuare, câteva dintre cele mai interesante rezultate ale acestei analize.

Casa, familia, parametrii locuirii, stilul de trai, speranţa de viaţă, sursele din care fac rost de bani (structura veniturilor) sau modul în care îi folosesc (structura cheltuielilor) ar fi principalele repere ale existenţei acestor cetăţeni virtuali. Între cele trei categorii de "majoritari statistici", principalele diferenţe constau în structura veniturilor şi cea a cheltuielilor.

La concurenţă directă cu bulgarul şi cu neamţul

Cea mai scurtă durată a vieţii - 72 de ani - îi revine românului. Pe la 19 ani se angajează, apoi iese la pensie în jurul vârstei de 65 de ani, dar preferă să muncească şi după aceea. Bulgarul are o speranţă de viaţă de 73 de ani, iar neamţul - 79 de ani. În gospodăria românului din statistici se regăsesc 2,9 persoane (?!), care aduc în total un venit de aproximativ 418 euro, de unde cheltuie pentru consum 395 de euro.

Cetăţeanului nostru virtual, ca persoană activă, îi revine mai mult decât un asi