Impresii calde despre un meci călduţ. Un derby nici prea, prea, nici foarte, foarte. Şi multe dovezi de iubire.
O partidă intensă, pentru ce înseamnă intens pe scala Ligii I. Dinamo-CFR, o întîlnire dominată de clujeni din punctul de vedere al sensurilor profund terestre ale fotbalului, dar încheiată sub impresia ratărilor uriaşe ale dinamoviştilor. Ratări la fotbal, ratări pe Facebook. Lingvistice, erotice. În fond, fotbalul este şi el o imensă reţea de socializare. De unde şi alibiul bucureştenilor aruncat în obrazul adversarilor: “Aţi cîştigat nemeritat!” Perfect neadevărat. Ca şi acel 2-2 din minutul 90 al Supercupei, cînd Dinamo arătase infinit mai bine. Acum, Clujul şi-a meritat punctele, chiar dacă lejeritatea lui Sougou şi Bastos putea duce la un deznodămînt similar celui din Giuleşti.
Andone nu juca teatru atunci cînd îşi exprima nemulţumirea imediat după ultimul fluier al arbitrului. Echipa lui risipeşte cu o uşurinţă mai mare decît aceea cu care agoniseşte. CFR-ul este o echipă contradictorie. Şi se comportă ciudat. Acum matură, exactă, eficientă, peste un sfert de oră vulnerabilă şi blocată fizic. CFR seamănă cu o echipă profesionistă căreia îi place să se comporte ca una amatoare. Iar joaca de-a uite campioana, nu e campioana, poate costa. Într-un fel sau altul, toate lucrurile astea le-a spus şi antrenorul ardelenilor la conferinţa de presă. Ando practică o francheţe care îi scuză multe, aşa că întîlnirea lui cu ziariştii a curs ca o discuţie între oameni care lucrează în aceeaşi branşă. Nimic mai firesc, deci ceva extraordinar dacă e să ţinem cont cum se inflamează pe la noi atmosfera la intilnirile jurnalisti-antrenori.
Voi trata descriptiv subiectul Dinamo, fiindcă în tabăra roş-albilor lucrurile tind spre perfecţiune. Acţionarii dovedesc maturitate managerială şi sînt cu plăţile la zi, stafful tehnic lucrează cu o dedicaţie rară,
