Conform unei tradiţii foarte vechi din Biserica Romano-Catolică, această noapte este de "priveghere în cinstea Domnului”, astfel încât credincioşii, după îndemnul Evangheliei, ţinând în mâini făcliile aprinse, să fie asemenea unor oameni care îl aşteaptă pe Isus.
Privegherea din aceasta noapte este orânduită ca după o scurtă ceremonie a luminii numita Lucernarium, de altfel prima parte a acestei privegheri.
Sâmbăta Sfântă a fost întotdeauna, la Roma ca şi în răsărit o zi complet aliturgică. Biserica în această zi continuă doliul pentru moartea Mântuitorului, comemorându-i înmormântarea.
În rugăciune şi reculegere
Ritualul iniţierii creştine a adulţilor recomandă ceea ce s-a practicat din Antichitate în Biserică, anume, ca Sâmbăta Sfântă să fie consacrată pregătirii catecumenilor pentru primirea iminentă a botezului. Aceştia să se abţină de la ocupaţiile obişnuite, să petreacă ziua în rugăciune şi reculegere şi să respecte, dacă e posibil, postul.
Întreaga celebrare a Vigiliei Pascale se desfăşoară în timpul nopţii, astfel încât începutul ei trebuie să fie după lăsarea întunericului şi să se termine înainte de ivirea zorilor zilei de duminică. Liturghia din aceasta noapte, chiar dacă se celebrează înainte de miezul nopţii este, după rânduială, Liturghia pascală a Duminicii Învierii, iar participanţii pot lua Sfânta Euharistie şi la a doua Liturghie de Paşti.
Vigilia Pascală se săvârşeşte în toate bisericile Romano-Catolice.