acestea se vor scumpi odată cu aurul", ne-a declarat preşedintele executiv al Federaţiei Diamond-Gold, Mihail Pacioianu. El a explicat acest fenomen prin faptul că în China, unde forţa de muncă acestea se vor scumpi odată cu aurul", ne-a declarat preşedintele executiv al Federaţiei Diamond-Gold, Mihail Pacioianu. El a explicat acest fenomen prin faptul că în China, unde forţa de muncă este mult mai ieftină, dar şi supercalificată, producţia de bijuterii creşte exponenţial, prin urmare şi cererea de materii prime - argint şi aur. "Chinezii vin în Europa cu bijuterii mult mai ieftine, executate în aceleaşi condiţii de calitate, reuşind să scoată astfel de pe piaţă producători tradiţionali, cum ar fi italienii".

Conţinutul de metal preţios ("titlul") este primul dintre principalele componente ale preţului unei bijuterii. Aurul fin are o concentraţie de 999,9 la mie (24 carate), iar un titlu de 585 la mie reprezintă 14 părţi aur pur (14 carate). Pe lângă acesta, pe pieţele din Europa mai circulă titluri de 750 la mie (18 carate), în Canada se vând titluri de 333 la mie (8-10 carate), iar în Orient - de 916 la mie (22 carate).

Al doilea criteriu de stabilire a preţului este dat de nivelul de complexitate şi calitatea execuţiei unei bijuterii, iar al treilea - raritatea acesteia.

Piaţa românească, într-o expansiune fără precedent

Greutatea totală a bijuteriilor din aur comercializate anual în România depăşeşte 15 tone , iar a celor din argint totalizează 75 de tone. Valoarea totală a tranzacţiilor pe piaţa de bijuterii ajunge la peste 210 milioane euro, din care 150 milioane euro este reprezentată de cele din aur. "Dacă luăm în calcul toate tipurile de bijuterii care circulă prin România, putem estima această piaţă la 600-700 milioane euro", a mai spus Mihail Pacioianu. El a remarcat o creştere exponenţială a numărului de societăţi care