Pentru a supravieţui crizei şi pentru a evita falimentul sistemului bancar, Cipru are nevoie de 17 miliarde de eruo. A negociat cu troika UE-FMI-Banca Mondială un împrumut de 10 miliarde, însoţit însă de o măsură excepţională, fără precedent în Uniunea Europeană:
statul se obligă să preleveze (asemeni unei naţionalizări) un procent din TOATE depunerile bancare ale populaţiei. Mai precis, 6,75% din depozitele sub 100.000 Euro şi 9,9% pentru depozitele care depăşesc această sumă, deponenţii urmând să primească la schimb acţiuni. Operaţiune care, după calculele oficialilor de la Nicosia, ar urma să aducă în visteria statului o sumă de 5,8 miliarde de euro. În plus, măsura ar urma să fie aplicată TUTUROR locuitorilor de pe insulă, deci inclusiv rezidenţilor străini care au depozite în băncile cipriote.
La ora la care citiţi acest material se va fi terminat sesiunea de urgenţă a Parlamentului cipriot unde, începând cu ora 9.30, preşedintele a venit să explice şi să motiveze termenii acordului de la Bruxelles, dl. Anastasiades având în faţă deja opoziţia fermă a deputaţilor din partidul communist Akel (19 locuri din 56 ale Parleamentului) şi a celor din partidul socialist Ekel (5 locuri), precum şi o posibilă atitudine similară a celor din partidul Diko (8 locuri)…
Măsura propusă de preşedintele Anastasiades, conservator ales cu o covârşitoare majoritate de voturi, vine ca o lovitură teribilă credibilităţii şi aşa foarte şifonate a dreptei europene şi poate să marcheze una dintre cele mai răsunătoare înfrângeri înregistrate de un partid din familia PPE. Căci iată ce declara preşedintele Anastasiades imediat după anunţul victoriei sale în alegeri asupra contracandidatului său Stavros Malas, campion al politicii anti-austeritate:
“Perspectivele pe termen lung pentru Cipru sunt excelente şi suntem decişi să operăm modificările structural necesare. Ave