Tribunalul Militar Bucureşti a decis anularea ultimei sentinţe capitale pe care ar fi trebuit să o execute, la peste trei decenii de la emiterea verdictului şi la douăzeci de ani de la interzicerea pedepsei cu moartea pe teritoriul României.

Fostul ofiţer DIE Constantin Răuţă, ultimul român pe al cărui nume exista o sentinţă capitală, poate răsufla uşurat: statul român l-a iertat pentru trădarea aparatului de represiune al regimului Ceauşescu.

Poveştii incredibile a lui Constantin Răuţă – ofiţerul DIE fugit în Statele Unite ale Americii în noiembrie 1973, condamnat la moarte în 1974 de dictatura căreia îi fusese infidel şi păstrat în rândul trădătorilor de ţară de instituţiile statului român postdecembrist – i se pune punct final, prin decizia instanţei militare de la Bucureşti de a modifica natura sentinţei.

În 1974, când România lui Nicolae Ceauşescu a emis pedeapsa capitală în cazul Răuţă, toate elementele legale se întruneau într-o perfecţiune morbidă. Constantin lucrase în anii '70 ca inginer la IPROCHIM Bucureşti şi la Ministerul Chimiei, domeniu coordonat de Elena Ceauşescu şi aflat sub controlul Direcţiei de Informaţii Externe a Securităţii.

DIE i-a propus lui Răuţă colaborarea, punându-i în vedere că orice deplasare pentru studii în străinătate este condiţionată de acceptarea propunerii. Aşa a intrat Răuţă în constelaţia agenţilor DIE, fiind antrenat să execute misiuni de spionaj.

Informatorul de la curtea lui Nicolae Ceauşescu

Plecat iniţial în Italia, unde primise o bursă UNESCO, Răuţă a fost adus sub escortă în România şi anchetat pentru "pactizare cu duşmanul". Nu era ceva neobişnuit, poate chiar un test marca DIE prin care serviciul verifica fidelitatea reţelei sale. Constantin Răuţă nu mai avea însă nevoie de teste suplimentare.

În noiembrie 1973, era trimis la Wash