Consiliul Fiscal recomandă plafonarea sumelor care pot fi repartizate din fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului, ca procent din totalul cheltuielilor, şi propune ca nivelul de utilizare să fie raportat periodic Parlamentului.

Potrivit legii, fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar.

"Legea nu precizează însă explicit categoriile de cheltuieli care pot fi angajate din fondul de rezervă și nici nu există limitări legate de cuantumul sumelor alocate, ceea ce oferă spațiu pentru alocări discreționare și netransparente", consideră Consiliul Fiscal.

Consiliul arată că oportunitatea includerii în buget a unui fond de rezervă este confirmată de literatura de specialitate privind programarea bugetară, care subliniază totodată necesitatea identificării unui echilibru în legătură cu dimensiunea unui astfel de fond.

Astfel, un nivel prea scăzut al rezervei ar putea fi insuficient pentru a acoperi în mod operativ cheltuielile neprevăzute, în timp ce un fond de rezervă supradimensionat ar putea conferi o autoritate prea mare executivului în angajarea unor cheltuieli în exces, fără aprobarea Parlamentului.

"În practica internațională, bugetele naționale includ un nivel al fondului de rezervă cuprins de regulă între 1 și 3% din totalul cheltuielilor publice, limită stabilită de Parlamentele naționale care sunt informate în mod regulat de către Guvern privind cuantumul și destinația cheltuielilor angajate din acest fond. Cele mai bune practici din domeniul programării bugetare, potrivit unui studiu al FMI, prevăd condiționalități ferme privind accesul la fondul de rezervă, natura cheltuielilor car