Febra şi durerile de cap pot fi, în unele cazuri, simptome ale meningitei virale. Ea nu trebuie confundată cu meningita bacteriană, mai periculoasă, însă nici nu trebuie neglijată, pentru că poate da complicaţii.
Meningita este o inflamaţie a meningelui, membrană care acoperă creierul şi măduva spinării, şi poate fi cauzată de infecţia cu bacterii, virusuri, fungi sau cu paraziţi. Enterovirusurile, precum Coxsackie şi echovirusul, prezente în mod normal în flora intestinală, sunt cel mai frecvent implicate în producerea meningitei virale.
Această afecţiune mai poate fi cauzată de virusul care produce oreionul (urlian), virusul poliomielitic, cel rujeolic, rubeolic, herpetic, varicelo-zosterian şi de adenovirusuri (microorganisme care produc mai ales infecţii respiratorii). Cei mai expuşi acestui tip de meningită sunt copiii şi persoanele tinere, iar infectarea se poate produce prin contactul cu obiecte contaminate, prin strănut sau prin tuse. În cazul virusurilor herpetice şi în cazul HIV, transmiterea se poate face prin contact sexual sau la naştere, de la mamă la făt.
Apare mai frecvent la sugari şi copii
Cele mai multe cazuri de îmbolnăvire cu meningită cauzată de enterovirusuri se întâlnesc la sugari şi la copiii mici.
La nou-născuţi, meningita dată de enterovirusuri se manifestă prin febră, erupţii cutanate, vărsături şi prin bombarea fontanelei anterioare. Este indicat tratamentul de scădere a febrei, pentru a evita apariţia convulsiilor. În afară de creşterea temperaturii, cele mai multe meningite virale sunt însoţite şi de dureri de cap şi de stare generală de slăbiciune.
Există posibilitatea vaccinării
Imunizarea prin vaccinare scade riscul de meningită virală. Astfel, au caracter profilactic vaccinarea antipolio orală (VPO) sau injectabilă (VPI), precum şi imunizarea antirujeolică-antirubeolică-antiurliană (ROR) şi
