Fondurile alocate sistemelor de sănătate din mai multe state europene au fost scăzute pe fondul crizei economice. Pentru a proteja populaţia de efectele austerităţii, guvernele au cerut producătorilor de medicamente să-şi reducă tarifele.
Confruntându-se cu datorii publice ce ating sume-record, rate ale şomajului în creştere şi posibilitatea intrării în incapacitate de plată, tot mai multe state europene caută cu disperare soluţii pentru a-şi reduce cheltuielile.
Astfel, acestea au implementat măsuri de austeritate dure, care nu iartă nici măcar sistemele de sănătate. Scăderea fondurilor alocate acestui sector vor afecta în primul rând cetăţenii, însă guvernanţii încearcă să transfere o parte din impact asupra producătorilor de medicamente.
„IMPORT PARALEL"
Ţări precum Grecia, Italia, Germania, Olanda, Irlanda şi Spania au cerut companiilor de farmaceutice să reducă preţurile, ca o măsură adiţională celor adoptate de guvern. Dar lista statelor care ar putea beneficia de această decizie este mult mai lungă, întrucât va interveni fenomenul numit „import paralel".
Astfel, distribuitorii vor cumpăra medicamentele din statele care limitează preţurile şi le vor revinde pe alte pieţe la preţuri mai mici decât cele aplicate oficial de producători.
Companiile farmaceutice susţin că măsura îi va împinge la faliment. Cei mai afectaţi de acest fenomen vor fi însă producătorii mai mici, precum Bayer, Merk KGaA, Almirall şi UCB, care depind în mare măsură de pieţele vest-europene, unde „importul paralel" atinge cote ridicate. Considerate ca fiind ţări bogate, producătorii le percep acestora costuri mai ridicate, pe care statele reuşesc totuşi să le evite.
Germania a importat în acest fel medicamente în valoare de trei miliarde de euro numai anul trecut, fiind urmată de state precum Anglia şi Olanda, informează „Financial Times"