La 78 de ani, Ioan Bratu poate spune cu mâna pe inimă că şi-a trăit viaţa lângă turmele de oi. Astăzi, se bucură că a transmis tradiţia mai departe fiilor săi, ambii având ferme prospere, unul în judeţul Sibiu iar celălalt, în judeţul Timiş.

Citiţi şi:

Sibianul care făureşte cu pasiune tancuri în miniatură

Cea mai serioasă studentă din Sibiu

„Am avut istorie foarte grea, dar a fost bine, pentru că până la urmă le-am împins pe toate”. La 78 de ani, Ioan Bratu îmbracă mândru straiele tradiţionale, şi se pregăteşte să treacă pragul bisericii din centrul comunei şi apoi să ia parte la sărbătoarea celor alături de care a muncit o viaţă.

Ajunsă la cea de-a şasea ediţie, întâlnirea oierilor din Mărginimea Sibiului a debutat ieri cu un simpozion, a continuat cu dezvelirea unei plăci comemorative şi apoi cu celebra paradă a portului popular, urmată de un spectacol folcloric.

Tradiţie de familie

În familia lui Ioan Bratu, oieritul este tradiţie de când se ştie. A început la 16 ani, mai mult de nevoie, pentru a fost dat afară din şcoală de comunişti, pe motiv că era „fiu de chiabur”. „Am plâns destul atunci, că eram neînvăţat”, îşi aminteşte acum, zâmbind nostalgic, de primele drumuri cu turmele de oi.

De atunci, a început, împreună cu fratele lui, care avea în jur de 300-400 de oi, să bată ţara. „Am ciobănit foarte mult cu fratele meu, am avut şi 1.500 de oi, pe vremea comuniştilor”, povesteşte Ioan Bratu. A învăţat foarte multe de la tatăl său, om puternic şi aspru, despre care vorbeşte cu căldură şi foarte mult respect. După ce părinţii s-au prăpădit, el şi fratele său au dus tradiţia mai departe.

O viaţă în transhumanţă

O viaţă de om a bătut cu mioarele ţara, la început prin Ardeal, în zona Blajului şi a Clujului. „Ardealul îl cunosc tot, l-am bătut cu piciorul”, pove