Crima petrecută ieri pe străzile Craiovei scoate la iveală, dincolo de şocul pe care-l provoacă orice tragedie, o chestiune despre care nu-i uşor să discuţi la noi în termeni cât de cât raţionali. Ştirea că un elev a fost înjunghiat mortal, chiar în apropierea şcolii la care învăţa, i-a făcut pe mulţi cititori să ceară pedeapsa cu moartea!
Amănuntele poveştii te împing, vrând-nevrând, în această direcţie. Potrivit informaţiilor strânse în primele ore de reporterii de la “Adevărul de seară”, victima era un adolescent cuminte, cu rezultate bune la învăţătură, în vârstă de 17 ani. De cealaltă parte, agresorul este un tânăr cu doi ani mai mare, cunoscut însă ca un golănaş de cartier. Dovadă stă nu doar ce spun martorii, cât propria lui declaraţie din momentul arestării. “Ei, asta e, l-am omorât! Iau zece ani pentru un prost!”, a exclamat, lipsit de orice remuşcare, cocalarul devenit criminal.
Reacţiile cititorilor sunt, în majoritatea lor, nu doar de revoltă contra tupeului pe care-l arată ucigaşul, ci şi a societăţii în care a fost posibilă o asemenea faptă. Ca urmare, ei cer pedepsirea lui în cele mai teribile chinuri cu putinţă. Unii sunt de părere că vinovatul trebuie închis pe viaţă, alţii că merită să fie torturat pentru ce a făcut, câţiva îi doresc să fie violat de viitorii colegi de detenţie, iar unii se gândesc nici mai mult, nici mai puţin decât să plătească pe cineva care să-l trimită pe lumea cealaltă! Aproape toţi îşi exprimă însă nemulţumirea că pedeapsa capitală a fost abolită în România.
Acum, când scriu aceste rânduri, îmi dau seama că nici eu nu pot fi pe deplin obiectiv imaginându-mi că în locul puştiului ucis s-ar fi aflat, Doamne fereşte, băiatul meu. Şi mă întreb dacă n-aş fi avut aceeaşi sete de răzbunare ca sutele de cetăţeni care vor ca ucigaşul din Craiova să plătească nu cu puşcăria, ci cu viaţa. Mai că aş fi de acord, în atare s