Toate judeţele care formează viitoarele regiuni primesc anual zeci de milioane de euro de la bugetul central pentru a-şi acoperi cheltuielile locale. Doar două regiuni – Bucureştiul şi Sudul – ar contribui la formarea PIB cu mai mult de 12,5%, media naţională.

Împărţirea ţării pe opt regiuni administrativ-teritoriale a aprins imaginaţia politicienilor care deja se văd repartizând resursele locale pe criterii discreţionare. O analiză mai atentă a statisticilor oficiale arată, însă, că acele resurse sunt insuficiente pentru funcţionarea independentă a viitoarelor entităţi microstatale şi că, pentru echilibrarea balanţei venituri/cheltuieli locale, bugetul central alocă anual sute de milioane de euro.

„Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a principalilor indicatori economici regionali rezultaţi din analiza datelor statistice, din care reiese relativ limpede că niciuna dintre viitoarele regiuni nu se va putea desprinde complet, mai ales din punct de vedere bugetar, faţă de centru.

Finanţare naţională, putere locală

Cel mai important „barometru“ care arată cât de (in)dependentă este o regiune faţă de centru e cel dat de alocările din TVA pentru echilibrarea balanţei bugetelor locale. Aceste alocări sunt repartizate pe judeţe, iar sumele judeţelor care compun fiecare regiune în parte arată că de la centru sunt alocate zeci de milioane de euro pe an pentru echilibrarea acestora.

Dacă regionalizarea ar fi avut loc în 2012, atunci „campioanele“ dependenţei bugetare faţă de centru ar fi Nord-Estul, cu alocări de 88,7 milioane de euro, Sudul, cu 66 de milioane de euro şi Sud-Estul, cu 55,7 milioane de euro. La polul opus s-ar regăsi Bucureşti-Ilfov, regiune care a primit doar 2,2 milioane de euro, şi Vestul, cu 35 de milioane de euro.

De cealaltă parte avem un nou „barometru“, care arată cât de mult contribuie regiun