La doi ani după ce oficialii statului au agreat propunerea de fuziune a Romtelecom şi operatorul mobil Cosmote, autorităţile schimbă încă o dată direcţia şi mizează iarăşi pe vânzarea celor 45,99% de la Romtelecom.

În plină criză, în noiembrie 2010, autorităţile române au anunţat că doresc vânzarea sau listarea acţiunilor pe care le mai deţin la Romtelecom. Primii vizaţi au fost grecii de la OTE, care deţin deja 54,01% şi cărora statul dorea să le paseze restul de titluri, a doua opţiune fiind listarea pe bursă.

Valerian Vreme, ministrul Comunicaţiilor, cerea grupului elen să vină cu o ofertă de preţ până la finele anului. Statul vroia atunci un miliard de euro pe acţiunile de la Romtelecom. Dar concernul avea în acel moment propriile probleme din cauza situaţiei din Grecia şi era cam strâmtorat cu banii. Mai mult, grupul Deutsche Telekom, care controlează OTE, se confrunta la rândul său cu proprii acţionari, nemulţumiţi.

Uite fuziunea, nu e fuziunea

În data de 18 mai 2011, delegaţia OTE-Deutsche Telekom a părăsit Ministerul Telecomunicaţiilor fără să ofere ceva. Valerian Vreme spunea că partea elenă nu a prezentat o ofertă, dar a menţionat că poate veni cu o propunere de fuziune a Romtelecom şi Cosmote.

Ideea era simplă: Cosmote România este deţinută oricum în proporţie de 30% de Romtelecom, iar Cosmote Group deţine restul. Fuziunea dintre cele două entităţi ar fi dus la o fluentizare a operaţiunilor, din moment ce ar fi produs o companie cu activităţi de la furnizarea de telefonie fixă şi mobilă până la servicii de cablu şi internet.

Tot în acel moment, Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC) a criticat măsura, pe motiv că statul ar ieşi păgubit din fuziune, din moment ce participaţia la noua societate i se va reduce, iar sumele de bani obţinute ar fi mai mici, pe considere