Gazeta vă propune o dezbatere echilibrată despre un subiect care stîrneşte pasiune, revoltă şi idei contrare

Cum arată vînătoarea din perspectiva fiinţei hăituite. Medici, biologi şi vînători descriu ce simte un animal cînd se află în bătaia puştii

Alb-negru sau color? Se uită la noi. Vrea să vadă dacă vorbim serios. Repetăm întrebarea.

Doctorul Dumitru Murariu, directorul Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa, zîmbeşte: "Foarte puţine animale au o vedere pe care o putem numi color. Iar dacă ne referim la speciile vînate, mistreţul, de pildă, nu vede decît la cîţiva metri în faţă". Medicul continuă. "Chiar şi de aproape, porcul sălbatic zăreşte doar umbre şi contururi, în alb şi negru. Practic, mistreţul nu vede omul".

Ţintaşii plasaţi la 2m de sol

Dar îl miroase. Natura a compensat simţurile. De aceea, standurile vînătorilor de mistreţ sînt la doi metri de sol, ca să reducă riscul de impact cu un animal care are un miros redutabil şi care atacă atunci cînd este ameninţat. Aşa se întîmplă şi la Balc, pe domeniul lui Ion Ţiriac, unde unii dintre cei mai bogaţi şi faimoşi oameni ai continentului omoară în fiecare ianuarie mai mult de 150 de mistreţi.

15.000 de mistreţi vînaţi pe an

Numeric, mistreţii sînt aproape cît vînătorii. Ministerul Mediului şi al Pădurilor raporta 62.500 de exemplare în 2010, mai multe decît cele 59.000 de exemplare din 2009. Teoretic, deşi s-au vînat în acest interval 15.000 de mistreţi, populaţia a crescut. Statisticile sînt puternic contestate de tabăra Protectorilor, care susţin că judeţele limitrofe numără aceleaşi animale de două ori şi că, în plus, ele supraraportează "pentru a li se da voie să se vîneze în exces faţă de fondul real".

Printre cei mai puţini vînători din Europa

Dar Balc nu e decît ceea ce se vede. 70.000 de vînători români